DETTI , PROVERBI, modi di dire (per i significati consultare le voci di riferimento)
A - F
G - O
P - Z
A - F
'A addrìna-caccarèra.
'A addrìna chi camìna, s'arritìra c' 'a bozza-chìna.
'A 'addrìna-usurèra, pari chi mètti, e ('nvece) leva!
'A 'addrìna fa-l'ovu, e o' 'àddru ci-abbùcia 'u culu!
'A 'addrìna vecchia fa bon-bròru.
'A atta prisciulùsa fa attarèddri orvi. [?]
Abàte senza-pinséri.
Abballati, abballati / fimmini schetti e maritati!
Abbanniàrisi i festi di l'annu.
Abbannunàrici 'u pinséri.
Abbàsciu a pruva
Abbàttiri màzzari.
Abbattìu, Nofiu!
Abbéssa ddròcu!
Abbonè-abbonè mòrsi riccu e chi-nn'a' fàri mòrsi a dumannàri.
Abbruciàri o Abbuciàri 'u pagghiuni.
Abbuàri contru.
 
Abbuffàtu, comu 'u Signùri d'a Pantiddrarìa.
Abbunnànza 'unn-ha fàttu mai caristìa.
Abbuttàrisi l'ascìddri.
Abbuttàtu comu un tappu ri masculu.
'A bona mugghéri fa 'u bonu maritu (e viceversa).
'A caccòcciula mori supra-'u-fòcu!
Accalàrisi.
'A calùnia d'u malu-pacatùri.
 
'A campàna fa dàmmi-e-dùmmi!
'A canna ciaccàta rura chiossài ri chiddra sana.
'A canzùna-r'òrvu.
'A carni ri l'ugnu 'un si po' spiccicàri.
'A casa càpi quantu vòli 'u patrùni!
'A casa du burgìsi, si 'un-c'è pani, ci su' tòzza!
A casa-riàulu
Accàtta, e pèntiti!
Accàtta ligna 'ròssi e vìnni cinniri (?) ***
Accattàri 'a 'àtta no' sàccu:
Accattàri 'm-mircàtu e vìnniri-caru:
Acchianàri ri prua e scìnniri di puppa
Acchianàre 'o baccàgghiu
Acchianàricci 'a musca o' nasu.
Acchiappàri muschi.
Accuntintàrisi di chiddru chi passa 'u cunventu.
Accussì è 'u munnu: cù acchiàna e cù va a' funnu.
Aceddru ri passu.
Acèddru ri primu volu.
A chi iòcu iucàmu?
A chi t'arridducìsti addru ri-Sciacca, a fàriti pizzuliàri 'i péri ri la ciòcca!
A chi t'arridducìsti...Marianu! Di curnutu a ruffianu!
A chi-'un-n-accàtta, pattìa.
'A chiù tinta acqua leva 'a siti!
'A cira squàgghia e 'a prucissiòni 'un-camìna.
 
Acqua di rocca e stìcchiu di zòppa.
Acqua passata 'un màcina chiù! [..'un màcina mulìnu!]
Acqua r'avànti e ventu r'arrè! [ e cèntu riàuli pi' carcàgnu!]
A cù avi chiù pùrviri, spara!
A cùrsa-lòngha si vìri 'u cavàddru-valènti.
Addisiàri chiddu chi addisìa 'a pêna e 'a malata.
Addisiàri 'u pani.
Addìu, péri 'i ficu!
Addivintàri un riàulu (o, un niàulu)
A-ddrà-bànna ru munnu.
Addunarisìnni da' maniàta.
A Diu piacènnu!
'A facci ci addivintàu russa comu-un-piparèddru.
'A facci-minutìddra, e 'u culu-ri-maìddra.
'A fami fa nèsciri 'i serpi d'i pirtùsa!
'A fìgghia na' fascia e 'a ròta na' càscia.
'A forza vinci 'a raggiùni!
Agghiùttiri 'na pìnnula.
Agghiuttirisìlla comu pìnnula.
Agguànta nna' màgghia!
"Ah, ah,ah, niàutri purtamo la verginità,
oh, oh, oh, po' èssiri si, po' èssiri no" cfr. Dizionario della Processione dei Misteri
Aisàri i peri.
Aisàri purviràzzu.
Aìsa 'u peri cull'erva!
Àiu-'opi ..e mi l'accàttu!
Aiutàrisi chi manu e chi peri.
Aiùtati chi Diu t'aiùta!
'A lingua 'un-n'àvi ossa e rumpi l'ossa!
Allìcca-mòrvu.
Allimàre (o allisciare) 'nna stritta ri pìrita.
A' 'ntrabbunùta = (all'imbrunire).
Appizzàri 'i peri.
A' squagghiàta 'a nìvi si vìrinu i pirtusa!
 
A malu vòscu facìsti ligna!
'A mamma è l'arma e cù la perdi 'un la varàgna!
'A manàta è chiossài r'a pìsa!
A mari, carèmu!
A màri 'un c'è taverni!
Amàru cù mòri e cù arrèsta s'arrisètta.
'A-matinàta fà 'a-iurnàta!
 
 
 
'A mègghiu gioventù su' li......
'A mègghiu paròla è chiddra chi 'un si rici!
'A menu spisa è 'a rattalòra!
Amici e parènti, 'un ci accattàri e 'un ci vìnniri nènti!
Amicizia ri vinu rura ra sira o' matìnu.
Amicu e vàrdati!
'A Missa si viri nne' chièsi rànni!
Ammàtula chi allìsci e fai cannòla. 'U santu è di màrmuru e 'un-sùra!
Ammàtula chi fai mussu e fùncia. Prima si travàgghia e poi si màngia!
A m-mìa mi parlàva 'u còri!
'A 'm-mìria ci mancia l'occhi!
Ammùcca-gnòcculi.
Amuccàri muschi.
Ammuccàu, Mommu!
A' mòrti sula 'un c'è rimèdiu!
'A mugghéri r'àutru pari sempri chiù beddra!
Amuri, biddrìzzi e dinàri, 'un si pônnu ammucciàri!
Ancòra ligna mètti?
Annacàta, Arrancàta, Attunniàta -> cfr Dizionario della Processione dei Misteri
'A notti è d'u lupi!
(L)'anuràtu mastr'Austìnu
A ogni morti 'i Pàpa
A parèri so'!
A parti ri casa.
A' parti d'u marìtu: spinci c'acìtu; a' parti d'a mugghèri: spinci-c'u mêli!
A parti ri òrvi, beatu cù avi un'òcchiu!
'A pecura chi fici "m-mè" pèrsi 'u vuccùni. [..pi' diri "meeeh..]
'A pena ru munzignàru: riri 'a verità e 'un-n'èssiri crirùtu (crittu).
A peri n-terra.
A piattu-ministràtu.
'A picundrìa, è chiù tinta d'a malatìa!
'A pignata comuni, 'un-(m)ùgghi mai!
'A porta 'u sìnnacu.
'A posta àv'a quariàri.
'A posta 'e l'òrvi!
Appizzàrici (pèrdiri) 'u scèccu cu' tutti 'i carrubba.
'A prima acqua ti vagna, 'u primu suli t'asciùca.
A-quannu, a-quannu
'A quartàra, c'a petra, 'un ci pòti.
'A quartàra chi va all'acqua o si rùmpi o si ciàcca!
'A quartàra di meli.
A quattru peri.
Arànci , arànci: cù avi 'i vài si li chiànci!
Arànci, patèddri e funci: spenni-assai, e nènti-mangi!
A' rìsicu si pìgghianu i cabèlli!
Ariu-muffùtu - Ariu-nigghiùsu.
Àrma e cammìsa, l'avèmu divìsa!
Arraccumannàrici 'a pècura o' lupu.
Arriddùcisi d'arre' 'i porti 'i chièsi!
Arristàri a peri.
Arristàrici 'n-capu-'a-panza.
Arristàri cull'òcchi-chini e 'i manu vacànti.
Arristàri cù tantu ri mussu o cù-n mussu longhu un parmu.
Arristàri murtificatu.
Arristàri pi' mucàbulu.
Arritiràrisi cù li manu chini ri muschi.
Arrivàu, chiddru ch'i pèttini!
Arti-ri-pinna (aviri).
A Sant'Antuninu, ci abbatti l'occhiu o' tunnu.
A San Martinu ogni mustu è vinu.
A Santa Chiara (11 agosto), lu stràniu cala (a Trapani).
A Santa Lucià 'a notti chiù longha chi ci sia.
A Sant'Antunìnu ci abbàtti l'occhiu o' tunnu -> Curiosità
 'Ascippàrici 'i paroli r'in-mucca
Assicùta-mantillìni (fimminàru).
 
Assittàrisi a' macaràru.
Assittàrisi 'n-mèzzu, comu ..Bertu-nàtica.
'A 'sta bànna stannu i carteddri, 'a ddra banna stannu i quarara!
A tempu di sdillùviu, puru 'i strùnza nàtanu!
A trasùta ri Misteri.
'A troppa cunfirènza finìsci a malacriànza!
Attisàri l'arìcchi
A tummina a tùmmina vennu li vài; tu mi tingìsti e iò t'arramagghiài!
'A tunnàra San Giulianu s'anniàu picchì avìa troppu patrùna.
Atturràta e càura l'hàiu! Accattativìlla, caccavètta e simenza! Tri unzi, 'na lira!
Aùstu-riùstu è capu ri 'm-mèrnu.
Avèmu vài c' 'a-pala!(e senza-pala!).
Avi a pùngiri pi fàri mali.
Avìlla mascariàta.
Avìri 'a càfara.
Avìri 'a luna.
Avìri ancora ògghiu, nna' làmpa (o nna' cannìla).
Aviri 'a pàmpina o Èssiri cu' i pàmpini.
Avìri 'a testa 'o iòcu.
Avìri a unu na' mànica.
Avìri i muratura 'n-casa.
Avìri i murrìti.
Avìri i pèri na' fossa.
Avìri i rènti suràti.
Avìri l'arìcchi di sceccu.
Avìri li vértuli chini.
Aviri li vértuli chini e la panza vacànti.
Avìri l'occhiu rossu comu 'u tunnu.
Aviri l'omu o' peri.
Avìri l'ovu-tortu.
Avìri Santi 'n-pararìsu.
Avìri setti spirti comu i 'atti.
Avìri 'u carvùni vagnàtu.
Avìri 'u ciàuru com'a Nenè
Avìri 'u cùntu malu fattu.
Avìri 'u mêli 'n-mùcca e 'u-riàulu 'n-còri.
Avìri 'u mussu-lòrdu e 'a panza vacanti.
Avìri 'u patri-mortu e 'u culu-spunnàtu.
Avìri 'u puddricìnu nno' stòmmacu.
Aviri vài c' 'a pala e senza pala.
'A vita pìgghiala comu vèni!
'A za' Betta-cuntrariùsa metti l'acqua 'e pàpari quannu chiovi.
'A zita lassàta, s'un-n'è tuccata, è vaviàta!
Babbalùci a sucàri e fimmini a vasàri, mai ponnu saziàri!
Bàcara-persa - Bàcara-lenta - Etc.
Bannèra vecchia, spràzzu ri capitanu.
Batti 'u ferru mentri è càuru!
Beatu cù si sapi cacciari i muschi!
Bèddra nisciùta, ri ddròcu mi spunti?
Bèddra testa, pi' fari piròcchi!
Bèddru spìcchiu ri mènnula amara!
Biddrìzzi e rinàri aiutanu a maritari!
Bontempu e malutempu, 'un rura tuttu 'u tempu!
Botti 'ètta, Riòli!
Buttàne peri peri, e i mariti su' ri mugghèri!
Cacciàri 'i muschi.
Càla, chi baccarìa!
Cala comu l'ògghiu-petròliu!
Calàri l'àssu 'n-tàula.
Calàrici 'u pulpu = Calàrici 'u sonnu.
Calàrisi i càusi.
Calàri 'u-stòmmacu.
Calati iùncu, chi' passa la china!
Caminàri 'mpirùni casa-casa.
Caminàri muru-muru.
Caminari supra un tagghiu ri-cuteddru.
Càmpa cavàddru, chi l'erva crisci!
Càngianu i sunatùra, ma 'a musica è sèmpri 'a stessa!
Cani ch'-abbàia, 'un mùzzica!
Cani ri mànnara o Canàzzu ri uccirìa.
 
Canta porcu, ch'i favi vannu a quattru-rana!
Càntaru abbuttàtu.
Càntaru a quattru-mànichi!
Canùsciri, sapìri, truvàri 'a miricàta.
C' 'a pariddrùzza 'un ci-ha'-gghiucàri!.. 'a favùzza, 'un t'ha' scurdàri!
Capiddri e vâi 'un mancanu mai.
Capìri o sèntiri 'a maniàta.
Càriri a picu.
Carìricci 'u munnu.
Càriri pezza-pezza
Càriri 'u furmàggiu ne' maccarrùna.
Carìssi 'u munnu!
Carìssimu...si 'un-n'agguantàssimu!
Carìzzi c' 'a pala.
a Carràcchia r'a morti = Succannàti
Casa a pignàta 'ì cuscusu.
Casa e putìa.
Cà semu e cà calàmu.
Cà sutta 'un ci chiovi!
Cà ti vulìa!
Càuciu di mulu.
Cavàddru o scéccu ri munta.
C'è differenza tra mìa e 'u Pàpa!
 
C'è moru e moru!
C'era 'nna 'ota!
Chiacchiarìa chiossài d'un gniùrici-pòviru!
Chiamàri l'òrvu pi' cumpagnu!
Chiamu rinari e nèsci a coppi?
Chiànci 'u giùstu p'u piccatùri!
Chìcca 'mpapparinàta
Chi chècchi 'un ci cantàri e chi zòppi 'un ci abballàri!
Chìddru è un cuntu e chissu è 'n-àutru cuntu!
Chi fai, Saròru, ti mangi tutt'a pastìgghia? [equivale "Unni vai c'u scèccu!?]
Chi mala epuca!
Chi-nìcchi-e-nàcchi e parenti semu!?
Chiòvi pisi-pisi (o pìsuli-pìsuli)
Chi sì...spertu?
Chìssa è 'a zìta ..e si chiama Sabèlla!
Chissi rui 'un si vasanu i mussa.
Chissu avi certi picàti!
Chìssu è 'nn'àutru pàru 'i mànichi!
Chissu fa troppu sputàzza!
Chissu passa 'u cunvèntu!
Chissu, si li mangia quattru fila (di maccarruna).
Chissu succirìa e' tempi du' iùrici Surra ( e du' capitanu Busunàgghia)!
Chissu, 'un ci munta a Gaddru!
Chissu, 'un-ni-fa lippu cu-m-mìa!
Chi t'ha' pigghiàri 'a pìnnula?
Chi ti vegna 'nna pipìtula 'n-mucca!
Chiù bonu r'u pani.
Chiù curnùtu di 'na cartéddra di babbalùci.
Ci 'à fari 'na torcia O' Signuri.
Ci 'mpincìu!
Ci p(r)isintàu 'ssu beddru piattu ri pisci!
Circàri 'a calùnia.
Circàrisi 'u so' 'mpàru.
Circàri sutta i petri-fucàli.
Circàri 'u pilu-nnall'ovu!
Ci rissi 'u patri priuri a' matri batìssa: senza-rinàri, 'u-si-nni canta missa!
Ci rìssi 'u scèccu o' mulu: avèmu cosi ri pigghiàlli 'nto culu!
Ci rissi 'u succi a' nuci: rammi tempu chi ti pèrciu!
Ci 'ulìa comu 'u pani!
Ciùri di pinna, e ciùri ri canna, e 'u pinséri è sempri a 'na bànna!
Ci voli pungiri, pi fari mali.
Com'a Zichirùni: nnè nuru, nnè vistùtu!
Com'è, ci li purtàmu 'ssi ficu a Gènuva? [????]
Com'è-gghiè
Com'è 'u fattu?
Comu fu, e comu 'un fu..
Comu si rici : tàgghia ccà, chi sànghu nèsci!
Comu vinni si-nni va / [e 'a fissa di to-ma'!]
Cònsa piatta-e-lèmma.
Contr_'a forza 'un ci-po' raggiuni.
Còppula-livàta!
Cosi fatti pi' forza.
Còsi ri l'àutru munnu!
Cù accàtta acchiàna e cù vinni scìnni!
Cù accùrza, allònga!
 Cu agguànta un turcu, è so'!
Cu' amùri ti pìgghiu e cu' sdegnu ti làssu!
 
Cù avi linghua arriva a Roma!
Cù avi mugghéri bèddra sempri canta, cù avi picca rinàri sempri cunta
Cù avi rinàri, fa vàrchi e navi!
 
Cù avi rinàri, o tèni amicìzia , ci va 'nno' culu a' giustìzia!
 
 
Cù avi rinàri, 'un'àvi patrùna!
Cù àvi tempu e pìgghia tempu, vèni tempu ch'unn'àvi tempu!
 
Cù camìna, allìcca, e cù sèri, sìcca!
(a) Cù ci rètti latti, ci rètti feèli; e (a) cù ci rètti stìcchiu, ci rètti mèli!
Cucùzzi, a (san)gn'innàru!
 
Cù di natura nasci, mancàri 'un pòti!
Cù di vecchia s'innamùra, si chianci la mala vintùra!
Cù è a mari, navica, e cù è a terra giùrica!
Cù è liccu si ardi !
Cù fici 'u munnu, 'u sappi fari ....
Cù lassa 'a via vecchia pi' la nova, i vài ch' un-n'avìa prestu li trova
Cull'ìndici e pòllici.(-> 'N-Puntètta)
Culu-ri-tùmma.
Cù mangia fa muddrìchi!
Cù manìa, 'un pinìa!
 
'Cu mia parlàti? ..'Ui ci siti!
Cù mi runa a mangiari, m'è patri! [lu chiàmu patri][ci ricu: patri!]
 Cumminàri 'nna-parda.
Cumminàri pastròcchia.
Cumminàri p(r)àcchiuli
Cù mòri pi li funci, 'un c'è nùddru chi lu chiànci!
Cu nasci tunnu, 'un po' mòriri quatràtu (o chiàttu)
Cu nn'appi nn'appi, cassateddri 'i Pasqua!
Cunnu-ri-puvirèddri.
Cuntàre bacaràte.
Cuntàri pastròcchia.
Cuntèntu comu 'na pasqua.
Cù òli, ànda; cù 'un-m-òli, mànna!
 
Cù paca a màstru, 'u-n-pàca mastrìa!
Cù paca ri p(r)ima mangia pisci fitùsi!
Cu' pècura si fa, 'u lupu si lu mancia.
C' u piacìri 'un c'è prezzu! ['O piacìri 'un c'è prezzu]
Cù pìgghia mògghi, pìgghia rètta!
Cu pìgghia ri prima, 'unn-è gabbàtu (sgarbàtu) mai.
Cù pràttica a maìstru all'annu è capu-mastru!
Cù pràttica a' màstru all'annu addivènta maèstru!
Cu pùngiri si senti, nesci fora!
Cu ròrmi 'un pìgghia pisci (Marinàru chi rormi 'un pìgghia pisci).
Cùrtu (tìntu) e malucavàtu.
Cu s'accuntènta, gòri!
 
Cù si marìta no' quartèri vivi no' so' bicchièri; cù si marìta na' cuntràta vivi na' cannàta.
Cù strìghia u' so' cavàddru 'un-si-chiàma strigghiatùri!
Cu 'un canùsci l'arti, chiùri putìa!
Cù 'un-n'àvi mògghi 'un-sàpi chi su' i dògghi!
Cù va a mànnara, mangia ricotta!
Cù vèni apprèssu, cùnta i passi!
D'accussì e d'accuddrì!
Da chi munnu è munnu.
D''a matìna si viri 'u bongiòrnu!
Dari acqua 'e pàpari, e..vinu 'e mriàchi.
Differenza comu tra pipa-e-Pàpa
Di iòrnu 'un ni 'ògghiu, e a' notti spardu l'ògghiu.
Di 'nn' arìcchia ci tràsi, e di l'àutra ci nesci!
D'i parrini si pìgghianu 'i vini!
Di Santa Lucia a Natali: quantu un passu 'i cani.; e di Natali all'annu novu: quantu un passu r'omu.
Di 'stu passu..
Di tutti i pitìtti...ìddru si senti.
Diu ti scansi di lu malu vicinu, e di un principiànti di viulinu.
Dopu-Natali, 'u friddu e 'a fami.
Du' àddri, n'òn' puddràru, 'un ponnu stari!
...e ch'a' 'nfilàri perni?
E chi ci manca, òriu o pàgghia?
E chi èramu parlàti?!
E chi passàu, 'u munnizzàru?
E chi si maritàu, 'a ciuciàra?
E chiù-chi-n-funnu ìa, chiù pècuri cugghìa! (E chiù-chi-n-funnu èmu, chiù pècuri cugghèmu!)
E chi, 'un -sèmu tutti trapanisi?/ Ittamuccìlla 'n'autra vuci!/ Viva Maria e Santu Libettu(u)!
E cù lèggi n-na 'ssi libbra?!
E cu parla, Nasi!
E cu parla, 'u paracquàru?
È lu mègghiu amìcu e ti fa lu boia!
È 'ntànta-rantà; unni 'u metti ..sta!
E pi' la ghiòtta du bùgghiu pessi l'àgghia, 'a fatica e l'ògghiu.[Gianfranco Bertino]
Èssiri a' fini ru mìccio.
Èssiri a' pagghiòlu.
Èssiri (arrivati) al passarinu.
Èssiri catitàra o ru Catìtu
Èssiri comu a don Cola-mìcciu chi ogni cosa ci fa 'nfàcciu.
Èssiri comu a San Tommasu: ulìri vìriri e tuccàri chi manu.
Èssiri comu 'u-àttu e 'u cani.
Èssiri com'u mastru-quartaràru: chi appìzza 'i mànichi unni ci pari e piàci a iddru.
Èssiri cu' i pàmpini o Aviri 'a pàmpina.
Èssiri fàcci-ri-balàta.
Èssiri lèstu-ri-mànu.
Èssiri mortu nall'ovu.
Èssiri 'nna petra 'ittàta nn-on puzzu
Èssiri 'nna pinna.
Èssiri o stàri a' lu munnu.
Éssiri pêna-e-figghiàta.
Èssiri privu di fari....
Èssici purtatu a..
Èssiri ri 'mpàcciu.
Èssiri pigghiàtu a fisch'e pìrita.
Èssiri ruci-ri-mussu.
Éssiri sanu comu un pisci.
Èssiri tappu d'a stessa lignàmi.
Èssiri tuttu-muttètti, comu 'u scèccu (ri) Pitrìna (->Personaggi)
Èssiri tuttu priàtu.
Èssiri 'u- pulpu e 'a-laùsta.
E ssu'-mmìnni...c'èmu 'n-casa!
'Èttati a màri cù l'acqua a nèsciri!!
E tu, senza pipitiàri!
Fàcci-di-iurèo!
Facci 'a causa 'o coddru-puzzu.
Facci-ri-'mpìgna.
Facci ri 'mpìsu.
Fàcci ri mùsicu.
Fài-bèni, e scòrdalu; fài-màli, e pènsaci!
Fài comu a Mariu-Pinta chi veni di fòra e pìscia rìntra.
Famm'-allùstru!
Fàri 'a mòrti r'u surci
Fari 'a pisa
Fari-aschi - Fari lippu.
Fari attassàri 'u sanghu.
Fari bàcula-'nzìcula.
Fari calari 'u latti 'e rinòcchia.
Fariccìlla a purmunèddru.
Fariccìlla passàri o 'Un ci-a-fari passàri
Fàrici chiàngiri 'a panèlla.
Fàrici pilu e contrupìlu.
Fàrici 'u càddru.
Fari comu a Mariu-pinta, chi veni di fora, e pìscia rìntra!
Fari comu 'u cani ri l'ortulànu: né cògghi, né lassa cògghiri.
Fari fanèlla.
Fari fari 'u coddru longu.
Fari fètu ri pisciàzza.
Fari l'òpira
Fari l'orariu
Fari màciari.
Fari-maìsa.
Fari minnìtta.
Fari moriri c'u fetu-ri-carvuni.
Fari 'mpàcciu.
Fari 'n' aisàta ->cfr Dizionario della Processione dei Misteri
Fari 'na bacaràta.
Fari 'nna-p(r)àcchiula.
Fari passari tuttu 'u piacìri.
Fàri perdiri 'a missa.
Fari pètri-pani
Fari pigghiàri i petri a muzzicùna.
Fari piniàri
Fari prèu
Fari scarpùzzi chî giùmma.
Fàrisi accanùsciri.
Fàrisi 'a cruci cu' 'a manu manca.
Fàrisi 'a cruci supra 'u biddrìcu.
Fàrisi a fàcci tutta-pizzi-pizzi.
Farisìlla a peri .
Fàrisi nèsciri pìcciuli (o sòrdi) a càmmi.
Fàrisi 'u giùmmu com'i tùrchi.
Fàrisi 'u mussu-ri-cira.
Fàrisi un mazzu tantu.
Fari 'u fissa p'un pacari dàziu.
Fari 'u fissa sutta-i-linzòla
Fari 'nu bèddru accànzu.
Fàrisi 'u paru-e-sparu.
Fari un passu r-avanti e dui r-arré.
Fari 'urèddra a-matapòllu = Fari 'urèddra-fràrici = 'ncuttumàrisi
Fari 'u sonnu d'u puci.
Farla a-pinsèddru.
Fattu a consa-ri-bumma.
Fattu pi' forza.
Fattu ri 'mpàstu.
Fàusu e miciddiàru!
Fìgghi e pèni, cù l'àvi si li tèni!
Fìmmina chi avvràzza e strìngi, o ti tingìu o ti tìngi!
Finìri a baccagghiàri.
Finìri ab-bràzza e bàsa.
Finìri a festa ri-Paceca.
Finìri a fètu.
Finìri a' pagghiàzzu.
Finìri a schifìu.
Finìri 'a tùrr-'i-Babbilònia.
Finìu comu e' sunatùra 'u Munti (chi scinnèru cu' scèccu (o ca' carrozza) e acchianàru a peri).-> Curiosità
Firriàri 'a Magna e 'a Spagna.
Fora 'a porta.
Fozza e curàggiu chi stamu arrivannu! -> cfr Dizionario della Processione dei Misteri
Fràriciu e 'mpurrutu.
Fràriciu-purrìtu.
Frisculìari l'arìcchi.
Fùiri è vriògna, ma è salvamentu 'i vita!
A - F
G - O
P - Z
in costruzione
autru