| DETTI , PROVERBI, modi di dire (per i significati consultare le voci di riferimento) | ||
| A
- F |
||
A - F |
||
| 'A addrìna-caccarèra. | ||
| 'A addrìna chi camìna, s'arritìra c' 'a bozza-chìna. | ||
| 'A 'addrìna-usurèra, pari chi mètti, e ('nvece) leva! | ||
| 'A 'addrìna fa-l'ovu, e o' 'àddru ci-abbùcia 'u culu! | ||
| 'A 'addrìna vecchia fa bon-bròru. | ||
| Abballati, abballati / fimmini schetti e maritati! | ||
| Abbanniàrisi i festi di l'annu. | ||
| Abbàttiri màzzari. | ||
| Abbattìu, Nofiu! | ||
| Abbéssa ddròcu! | ||
| Abbonè-abbonè mòrsi riccu e chi-nn'a' fàri mòrsi a dumannàri. | ||
| Abbruciàri o Abbuciàri 'u pagghiuni. | ||
| Abbuàri contru. | ||
| Abbuffàtu, comu 'u Signùri d'a Pantiddrarìa. | ||
| Abbunnànza 'unn-ha fàttu mai caristìa. | ||
| Abbuttàrisi l'ascìddri. | ||
| Abbuttàtu comu un tappu ri masculu. | ||
| 'A bona mugghéri fa 'u bonu maritu (e viceversa). | ||
| 'A caccòcciula mori supra-'u-fòcu! | ||
| Accalàrisi. | ||
| 'A calùnia d'u malu-pacatùri. | ||
| 'A campàna fa dàmmi-e-dùmmi! | ||
| 'A canna ciaccàta rura chiossài ri chiddra sana. | ||
| 'A canzùna-r'òrvu. | ||
| 'A carni ri l'ugnu 'un si po' spiccicàri. | ||
| 'A casa càpi quantu vòli 'u patrùni! | ||
| 'A casa du burgìsi, si 'un-c'è pani, ci su' tòzza! | ||
| A casa-riàulu | ||
| Accàtta, e pèntiti! | ||
| Accàtta ligna 'ròssi e vìnni cinniri (?) *** | ||
| Accattàri 'a 'àtta no' sàccu: | ||
| Accattàri 'm-mircàtu e vìnniri-caru: | ||
| Acchianàre 'o baccàgghiu | ||
| Acchianàricci 'a musca o' nasu. | ||
| Acchiappàri muschi. | ||
| Accuntintàrisi di chiddru chi passa 'u cunventu. | ||
| Accussì è 'u munnu: cù acchiàna e cù va a' funnu. | ||
| Aceddru ri passu. | ||
| Acèddru ri primu volu. | ||
| A chi iòcu iucàmu? | ||
| A chi t'arridducìsti addru ri-Sciacca, a fàriti pizzuliàri 'i péri ri la ciòcca! | ||
A chi t'arridducìsti...Marianu! Di curnutu a ruffianu! |
||
| A chi-'un-n-accàtta, pattìa. | ||
| 'A chiù tinta acqua leva 'a siti! | ||
| 'A cira squàgghia e 'a prucissiòni 'un-camìna. | ||
| Acqua di rocca e stìcchiu di zòppa. | ||
| Acqua passata 'un màcina chiù! [..'un màcina mulìnu!] | ||
| Acqua r'avànti e ventu r'arrè! [ e cèntu riàuli pi' carcàgnu!] | ||
| A cùrsa-lòngha si vìri 'u cavàddru-valènti. | ||
| Addisiàri chiddu chi addisìa 'a pêna e 'a malata. | ||
| Addisiàri 'u pani. | ||
| Addìu, péri 'i ficu! | ||
| Addivintàri un riàulu (o, un niàulu) | ||
| A-ddrà-bànna ru munnu. | ||
| Addunarisìnni da' maniàta. | ||
| A Diu piacènnu! | ||
| 'A facci-minutìddra, e 'u culu-ri-maìddra. | ||
| 'A fami fa nèsciri 'i serpi d'i pirtùsa! | ||
| 'A fìgghia na' fascia e 'a ròta na' càscia. | ||
| 'A forza vinci 'a raggiùni! | ||
| Agguànta nna' màgghia! | ||
| "Ah, ah,ah, niàutri
purtamo la verginità, oh, oh, oh, po' èssiri si, po' èssiri no" cfr. Dizionario della Processione dei Misteri |
||
| Aisàri i peri. | ||
| Aìsa 'u peri cull'erva! | ||
| Àiu-'opi ..e mi l'accàttu! | ||
| Aiutàrisi chi manu e chi peri. | ||
| Aiùtati chi Diu t'aiùta! | ||
| 'A lingua 'un-n'àvi ossa e rumpi l'ossa! | ||
| Allìcca-mòrvu. | ||
| A' 'ntrabbunùta. | ||
| Appizzàri 'i peri. | ||
| A' squagghiàta 'a nìvi si vìrinu i pirtusa! | ||
| A malu vòscu facìsti ligna! | ||
| 'A mamma è l'arma e cù la perdi 'un la varàgna! | ||
| 'A manàta è chiossài r'a pìsa! | ||
| A mari, carèmu! | ||
| A màri 'un c'è taverni! | ||
| Amàru cù mòri e cù arrèsta s'arrisètta. | ||
| 'A-matinàta fà 'a-iurnàta! | ||
| 'A mègghiu gioventù su' li...... | ||
| 'A mègghiu paròla è chiddra chi 'un si rici! | ||
| 'A menu spisa è 'a rattalòra! | ||
| Amici e parènti, 'un ci accattàri e 'un ci vìnniri nènti! | ||
| Amicizia ri vinu rura ra sira o' matìnu. | ||
| Amicu e vàrdati! | ||
| 'A Missa si viri nne' chièsi rànni! | ||
| Ammàtula chi allìsci e fai cannòla. 'U santu è di màrmuru e 'un-sùra! | ||
| Ammàtula chi fai mussu e fùncia. Prima si travàgghia e poi si màngia! | ||
| A m-mìa mi parlàva 'u còri! | ||
| 'A 'm-mìria ci mancia l'occhi! | ||
| Ammùcca-gnòcculi. | ||
| Amuccàri muschi. | ||
| Ammuccàu, Mommu! | ||
| A' mòrti sula 'un c'è rimèdiu! | ||
| 'A mugghéri r'àutru pari sempri chiù beddra! | ||
| Amuri, biddrìzzi e dinàri, 'un si pônnu ammucciàri! | ||
| Ancòra ligna mètti? | ||
| Annacàta, Arrancàta, Attunniàta -> cfr Dizionario della Processione dei Misteri | ||
| 'A notti è d'u lupi! | ||
| (L)'anuràtu mastr'Austìnu | ||
| A ogni morti 'i Pàpa | ||
| A parèri so'! | ||
| A parti ri casa. | ||
| A' parti d'u marìtu: spinci c'acìtu; a' parti d'a mugghèri: spinci-c'u mêli! | ||
| A parti ri òrvi, beatu cù avi un'òcchiu! | ||
| 'A pecura chi fici "m-mè" pèrsi 'u vuccùni. [..pi' diri "meeeh..] | ||
| 'A pena ru munzignàru: riri 'a verità e 'un-n'èssiri crirùtu (crittu). | ||
| A peri n-terra. | ||
| A piattu-ministràtu. | ||
| 'A picundrìa, è chiù tinta d'a malatìa! | ||
| 'A posta 'e l'òrvi! | ||
| Appizzàrici (pèrdiri) 'u scèccu cu' tutti 'i carrubba. | ||
| 'A prima acqua ti vagna, 'u primu suli t'asciùca. | ||
| 'A quartàra chi va all'acqua o si rùmpi o si ciàcca! | ||
| A quattru peri. | ||
| Arànci , arànci: cù avi 'i vài si li chiànci! | ||
| Arànci, patèddri e funci: spenni-assai, e nènti-mangi! | ||
| A' rìsicu si pìgghianu i cabèlli! | ||
| Ariu-muffùtu - Ariu-nigghiùsu. | ||
| Àrma e cammìsa, l'avèmu divìsa! | ||
| Arraccumannàrici 'a pècura o' lupu. | ||
| Arristàri a peri. | ||
| Arristàrici 'n-capu-'a-panza. | ||
| Arristàri cull'òcchi-chini e 'i manu vacànti. | ||
| Arristàri cù tantu ri mussu o cù-n mussu longhu un parmu. | ||
| Arristàri murtificatu. | ||
| Arristàri pi' mucàbulu. | ||
| Arritiràrisi cù li manu chini ri muschi. | ||
| Arrivàu, chiddru ch'i pèttini! | ||
| A Sant'Antuninu, ci abbatti l'occhiu o' tunnu. | ||
| A San Martinu ogni mustu è vinu. | ||
| A Santa Chiara (11 agosto), lu stràniu cala (a Trapani). | ||
| A Santa Lucià 'a notti chiù longha chi ci sia. | ||
| A Sant'Antunìnu ci abbàtti l'occhiu o' tunnu -> Curiosità | ||
| 'Ascippàrici 'i paroli r'in-mucca | ||
| Assicùta-mantillìni (fimminàru). | ||
| Assittàrisi a' macaràru. | ||
| Assittàrisi 'n-mèzzu, comu ..Bertu-nàtica. | ||
| 'A 'sta bànna stannu i carteddri, 'a ddra banna stannu i quarara! | ||
| A tempu di sdillùviu, puru 'i strùnza nàtanu! | ||
| A trasùta ri Misteri. | ||
| 'A troppa cunfirènza finìsci a malacriànza! | ||
| Attisàri l'arìcchi | ||
| A tummina a tùmmina vennu li vài; tu mi tingìsti e iò t'arramagghiài! | ||
| Atturràta e càura l'hàiu! Accattativìlla, caccavètta e simenza! Tri unzi, 'na lira! | ||
| Aùstu-riùstu è capu ri 'm-mèrnu. | ||
| Avèmu vài c' 'a-pala!(e senza-pala!). | ||
| Avi a pùngiri pi fàri mali. | ||
| Avìlla mascariàta. | ||
| Avìri 'a càfara. | ||
| Avìri 'a luna. | ||
| Avìri ancora ògghiu, nna' làmpa (o nna' cannìla). | ||
| Aviri 'a pàmpina o Èssiri cu' i pàmpini. | ||
| Avìri 'a testa 'o iòcu. | ||
| Avìri a unu na' mànica. | ||
| Avìri i muratura 'n-casa. | ||
| Avìri i murrìti. | ||
| Avìri i pèri na' fossa. | ||
| Avìri i rènti suràti. | ||
| Avìri l'arìcchi di sceccu. | ||
| Avìri li vértuli chini. | ||
| Aviri li vértuli chini e la panza vacànti. | ||
| Avìri l'occhiu rossu comu 'u tunnu. | ||
| Aviri l'omu o' peri. | ||
| Avìri l'ovu-tortu. | ||
| Avìri Santi 'n-pararìsu. | ||
| Avìri setti spirti comu i 'atti. | ||
| Avìri 'u carvùni vagnàtu. | ||
| Avìri 'u ciàuru com'a Nenè | ||
| Avìri 'u cùntu malu fattu. | ||
| Avìri 'u mêli 'n-mùcca e 'u-riàulu 'n-còri. | ||
| Avìri 'u mussu-lòrdu e 'a panza vacanti. | ||
| Avìri 'u patri-mortu e 'u culu-spunnàtu. | ||
| Aviri vài c' 'a pala e senza pala. | ||
| 'A vita pìgghiala comu vèni! | ||
| 'A za' Betta-cuntrariùsa metti l'acqua 'e pàpari quannu chiovi. | ||
| 'A zita lassàta, s'un-n'è tuccata, è vaviàta! | ||
| Babbalùci a sucàri e fimmini a vasàri, mai ponnu saziàri! | ||
| Bàcara-persa - Bàcara-lenta - Etc. | ||
| Bannèra vecchia, spràzzu ri capitanu. | ||
| Batti 'u ferru mentri è càuru! | ||
| Beatu cù si sapi cacciari i muschi! | ||
| Bèddra nisciùta, ri ddròcu mi spunti? | ||
| Bèddra testa, pi' fari piròcchi! | ||
| Bèddru spìcchiu ri mènnula amara! | ||
| Biddrìzzi e rinàri aiutanu a maritari! | ||
| Bontempu e malutempu, 'un rura tuttu 'u tempu! | ||
| Botti 'ètta, Riòli! | ||
| Buttàne peri peri, e i mariti su' ri mugghèri! | ||
| Cacciàri 'i muschi. | ||
| Càla, chi baccarìa! | ||
| Cala comu l'ògghiu-petròliu! | ||
| Calàri l'àssu 'n-tàula. | ||
| Calàrisi i càusi. | ||
| Calàri 'u-stòmmacu. | ||
| Calati iùncu, chi' passa la china! | ||
| Caminàri muru-muru. | ||
| Caminari supra un tagghiu ri-cuteddru. | ||
| Càmpa cavàddru, chi l'erva crisci! | ||
| Càngianu i sunatùra, ma 'a musica è sèmpri 'a stessa! | ||
| Cani ch'-abbàia, 'un mùzzica! | ||
| Cani ri mànnara o Canàzzu ri uccirìa. | ||
| Canta porcu, ch'i favi vannu a quattru-rana! | ||
| Càntaru abbuttàtu. | ||
| Càntaru a quattru-mànichi! | ||
| Canùsciri, sapìri, truvàri 'a miricàta. | ||
| C' 'a pariddrùzza 'un ci-ha'-gghiucàri!.. 'a favùzza, 'un t'ha' scurdàri! | ||
| Capiddri e vâi 'un mancanu mai. | ||
| Capìri o sèntiri 'a maniàta. | ||
| Càriri a picu. | ||
| Carìricci 'u munnu. | ||
| Càriri pezza-pezza | ||
| Càriri 'u furmàggiu ne' maccarrùna. | ||
| Carìssi 'u munnu! | ||
| Carìssimu...si 'un-n'agguantàssimu! | ||
| Carìzzi c' 'a pala. | ||
| a Carràcchia r'a morti = Succannàti | ||
| Casa e putìa. | ||
| Cà semu e cà calàmu. | ||
| Cà sutta 'un ci chiovi! | ||
| Cà ti vulìa! | ||
| Càuciu di mulu. | ||
| Cavàddru o scéccu ri munta. | ||
| C'è differenza tra mìa e 'u Pàpa! | ||
| C'è moru e moru! | ||
| C'era 'nna 'ota! | ||
| Chiacchiarìa chiossài d'un gniùrici-pòviru! | ||
| Chiamàri l'òrvu pi' cumpagnu! | ||
| Chiamu rinari e nèsci a coppi? | ||
| Chiànci 'u giùstu p'u piccatùri! | ||
| Chìcca 'mpapparinàta | ||
| Chi chècchi 'un ci cantàri e chi zòppi 'un ci abballàri! | ||
| Chìddru è un cuntu e chissu è 'n-àutru cuntu! | ||
| Chi fai, Saròru, ti mangi tutt'a pastìgghia? [equivale "Unni vai c'u scèccu!?] | ||
| Chi mala epuca! | ||
| Chi-nìcchi-e-nàcchi e parenti semu!? | ||
| Chi sì...spertu? | ||
| Chìssa è 'a zìta ..e si chiama Sabèlla! | ||
| Chissi rui 'un si vasanu i mussa. | ||
| Chissu avi certi picàti! | ||
| Chìssu è 'nn'àutru pàru 'i mànichi! | ||
| Chissu fa troppu sputàzza! | ||
| Chissu passa 'u cunvèntu! | ||
| Chissu succirìa e' tempi du' iùrici Surra ( e du' capitanu Busunàgghia)! | ||
| Chissu, 'un ci munta a Gaddru! | ||
| Chissu, 'un-ni-fa lippu cu-m-mìa! | ||
| Chiù bonu r'u pani. | ||
| Chiù curnùtu di 'na cartéddra di babbalùci. | ||
| Ci 'à fari 'na torcia O' Signuri. | ||
| Ci 'mpincìu! | ||
| Ci p(r)isintàu 'ssu beddru piattu ri pisci! | ||
| Circàri 'a calùnia. | ||
| Circàrisi 'u so' 'mpàru. | ||
| Circàri sutta i petri-fucàli. | ||
| Ci rissi 'u patri priuri a' matri batìssa: senza-rinàri, 'u-si-nni canta missa! | ||
| Ci rìssi 'u scèccu o' mulu: avèmu cosi ri pigghiàlli 'nto culu! | ||
| Ci rissi 'u succi a' nuci: rammi tempu chi ti pèrciu! | ||
| Ci 'ulìa comu 'u pani! | ||
| Ci voli pungiri, pi fari mali. | ||
| Com'a Zichirùni: nnè nuru, nnè vistùtu! | ||
| Com'è-gghiè | ||
| Com'è 'u fattu? | ||
| Comu fu, e comu 'un fu.. | ||
| Comu si rici : tàgghia ccà, chi sànghu nèsci! | ||
| Comu vinni si-nni va / [e 'a fissa di to-ma'!] | ||
| Cònsa piatta-e-lèmma. | ||
| Contr_'a forza 'un ci-po' raggiuni. | ||
| Còppula-livàta! | ||
| Cosi fatti pi' forza. | ||
| Còsi ri l'àutru munnu! | ||
| Cù accàtta acchiàna e cù vinni scìnni! | ||
| Cù accùrza, allònga! | ||
| Cu agguànta un turcu, è so'! | ||
| Cu' amùri ti pìgghiu e cu' sdegnu ti làssu! | ||
| Cù avi linghua arriva a Roma! | ||
| Cù avi mugghéri bèddra sempri canta, cù avi picca rinàri sempri cunta | ||
| Cù avi rinàri, fa vàrchi e navi! | ||
| Cù avi rinàri, o tèni amicìzia , ci va 'nno' culu a' giustìzia! | ||
| Cù avi rinàri, 'un'àvi patrùna! | ||
| Cù àvi tempu e pìgghia tempu, vèni tempu ch'unn'àvi tempu! | ||
| Cù camìna, allìcca, e cù sèri, sìcca! | ||
| (a) Cù ci rètti latti, ci rètti feèli; e (a) cù ci rètti stìcchiu, ci rètti mèli! | ||
| Cucùzzi, a (san)gn'innàru! | ||
| Cù di natura nasci, mancàri 'un pòti! | ||
| Cù di vecchia s'innamùra, si chianci la mala vintùra! | ||
| Cù è a mari, navica, e cù è a terra giùrica! | ||
| Cù è liccu si ardi ! | ||
| Cù fici 'u munnu, 'u sappi fari .... | ||
| Cù lassa 'a via vecchia pi' la nova, i vài ch' un-n'avìa prestu li trova | ||
| Cull'ìndici e pòllici.(-> 'N-Puntètta) | ||
| Culu-ri-tùmma. | ||
| Cù mangia fa muddrìchi! | ||
| Cù manìa, 'un pinìa! | ||
| 'Cu mia parlàti? ..'Ui ci siti! | ||
| Cù mi runa a mangiari, m'è patri! [lu chiàmu patri][ci ricu: patri!] | ||
| Cumminàri 'nna-parda. | ||
| Cumminàri pastròcchia. | ||
| Cù mòri pi li funci, 'un c'è nùddru chi lu chiànci! | ||
| Cu nn'appi nn'appi, cassateddri 'i Pasqua! | ||
| Cuntàre bacaràte. | ||
| Cuntàri pastròcchia. | ||
| Cuntèntu comu 'na pasqua. | ||
| Cù òli, ànda; cù 'un-m-òli, mànna! | ||
| Cù paca a màstru, 'u-n-pàca mastrìa! | ||
| Cù paca ri p(r)ima mangia pisci fitùsi! | ||
| Cu' pècura si fa, 'u lupu si lu mancia. | ||
| C' u piacìri 'un c'è prezzu! ['O piacìri 'un c'è prezzu] | ||
| Cù pìgghia mògghi, pìgghia rètta! | ||
| Cu pìgghia ri prima, 'unn-è gabbàtu (sgarbàtu) mai. | ||
| Cù pràttica a maìstru all'annu è capu-mastru! | ||
| Cù pràttica a' màstru all'annu addivènta maèstru! | ||
| Cu pùngiri si senti, nesci fora! | ||
| Cùrtu (tìntu) e malucavàtu. | ||
| Cu s'accuntènta, gòri! | ||
| Cù si marìta no' quartèri vivi no' so' bicchièri; cù si marìta na' cuntràta vivi na' cannàta. | ||
| Cù strìghia u' so' cavàddru 'un-si-chiàma strigghiatùri! | ||
| Cù 'un-n'àvi mògghi 'un-sàpi chi su' i dògghi! | ||
| Cù va a mànnara, mangia ricotta! | ||
| Cù vèni apprèssu, cùnta i passi! | ||
| D'accussì e d'accuddrì! | ||
| Da chi munnu è munnu. | ||
| D''a matìna si viri 'u bongiòrnu! | ||
| Dari acqua 'e pàpari, e..vinu 'e mriàchi. | ||
| Differenza comu tra pipa-e-Pàpa | ||
| Di iòrnu 'un ni 'ògghiu, e a' notti spardu l'ògghiu. | ||
| Di 'nn' arìcchia ci tràsi, e di l'àutra ci nesci! | ||
| D'i parrini si pìgghianu 'i vini! | ||
| Di Santa Lucia a Natali: quantu un passu 'i cani.; e di Natali all'annu novu: quantu un passu r'omu. | ||
| Di 'stu passu.. | ||
| Dopu-Natali, 'u friddu e 'a fami. | ||
| Du' àddri, n'òn' puddràru, 'un ponnu stari! | ||
| ...e ch'a' 'nfilàri perni? | ||
| E chi ci manca, òriu o pàgghia? | ||
| E chi èramu parlàti?! | ||
| E chi passàu, 'u munnizzàru? | ||
| E chi si maritàu, 'a ciuciàra? | ||
| E chiù-chi-n-funnu ìa, chiù pècuri cugghìa! (E chiù-chi-n-funnu èmu, chiù pècuri cugghèmu!) | ||
| E chi, 'un -sèmu tutti trapanisi?/ Ittamuccìlla 'n'autra vuci!/ Viva Maria e Santu Libettu(u)! | ||
| E cù lèggi n-na 'ssi libbra?! | ||
| E cu parla, Nasi! | ||
| E cu parla, 'u paracquàru? | ||
| È lu mègghiu amìcu e ti fa lu boia! | ||
| È 'ntànta-rantà; unni 'u metti ..sta! | ||
| Èssiri a' fini ru mìccio. | ||
| Èssiri a' pagghiòlu. | ||
| Èssiri (arrivati) al passarinu. | ||
| Èssiri catitàra o ru Catìtu | ||
| Èssiri comu a don Cola-mìcciu chi ogni cosa ci fa 'nfàcciu. | ||
| Èssiri comu a San Tommasu: ulìri vìriri e tuccàri chi manu. | ||
| Èssiri comu 'u-àttu e 'u cani. | ||
| Èssiri cu' i pàmpini o Aviri 'a pàmpina. | ||
| Èssiri lèstu-ri-mànu. | ||
| Èssiri mortu nall'ovu. | ||
| Èssiri 'nna petra 'ittàta nn-on puzzu | ||
| Èssiri o stàri a' lu munnu. | ||
| Éssini pêna-e-figghiàta. | ||
| Èssiri ri 'mpàcciu. | ||
| Èssiri ruci-ri-mussu. | ||
| Èssiri tappu d'a stessa lignàmi. | ||
| Èssiri tuttu-muttètti, comu 'u scèccu (ri) Pitrìna (->Personaggi) | ||
| E ssu'-mmìnni...c'èmu 'n-casa! | ||
| 'Èttati a màri cù l'acqua a nèsciri!! | ||
| Fàcci-di-iurèo! | ||
| Facci 'a causa 'o coddru-puzzu. | ||
| Facci-ri-'mpìgna. | ||
| Facci ri 'mpìsu. | ||
| Fàcci ri mùsicu. | ||
| Fài-bèni, e scòrdalu; fài-màli, e pènsaci! | ||
| Fài comu a Mariu-Pinta chi veni di fòra e pìscia rìntra. | ||
| Famm'-allùstru! | ||
| Fàri 'a mòrti r'u surci | ||
| Fari-aschi - Fari lippu. | ||
| Fari attassàri 'u sanghu. | ||
| Fari bàcula-'nzìcula. | ||
| Fari calari 'u latti 'e rinòcchia. | ||
| Fariccìlla passàri o 'Un ci-a-fari passàri | ||
| Fàrici chiàngiri 'a panèlla. | ||
| Fàrici 'u càddru. | ||
| Fari comu 'u cani ri l'ortulànu: né cògghi, né lassa cògghiri. | ||
| Fari fanèlla. | ||
| Fari fari 'u coddru longu. | ||
| Fari l'òpira | ||
| Fari l'orariu | ||
| Fari màciari. | ||
| Fari-maìsa. | ||
| Fari minnìtta. | ||
| Fari moriri c'u fetu-ri-carvuni. | ||
| Fari 'mpàcciu. | ||
| Fari 'n' aisàta ->cfr Dizionario della Processione dei Misteri | ||
| Fari 'na bacaràta. | ||
| Fari passari tuttu 'u piacìri. | ||
| Fàri perdiri 'a missa. | ||
| Fari pètri-pani | ||
| Fari pigghiàri i petri a muzzicùna. | ||
| Fari scarpùzzi chî giùmma. | ||
| Fàrisi accanùsciri. | ||
| Fàrisi 'a cruci cu' 'a manu manca. | ||
| Fàrisi 'a cruci supra 'u biddrìcu. | ||
| Farisìlla a peri . | ||
| Fàrisi nèsciri pìcciuli (o sòrdi) a càmmi. | ||
| Fàrisi 'u giùmmu com'i tùrchi. | ||
| Fàrisi 'u mussu-ri-cira. | ||
| Fàrisi un mazzu tantu. | ||
| Fari 'u fissa p'un pacari dàziu. | ||
| Fari 'u fissa sutta-i-linzòla | ||
| Fari 'nu bèddru accànzu. | ||
| Fàrisi 'u paru-e-sparu. | ||
| Fari un passu r-avanti e dui r-arré. | ||
| Fari 'urèddra a-matapòllu = Fari 'urèddra-fràrici = 'ncuttumàrisi | ||
| Fattu a consa-ri-bumma. | ||
| Fattu pi' forza. | ||
| Fattu ri 'mpàstu. | ||
| Fàusu e miciddiàru! | ||
| Fìgghi e pèni, cù l'àvi si li tèni! | ||
| Fìmmina chi avvràzza e strìngi, o ti tingìu o ti tìngi! | ||
| Finìri a baccagghiàri. | ||
| Finìri ab-bràzza e bàsa. | ||
| Finìri a festa ri-Paceca. | ||
| Finìri a fètu. | ||
| Finìri a' pagghiàzzu. | ||
| Finìri a schifìu. | ||
| Finìri 'a tùrr-'i-Babbilònia. | ||
| Finìu comu e' sunatùra 'u Munti .-> Curiosità | ||
| Firriàri 'a Magna e 'a Spagna. | ||
| Fozza e curàggiu chi stamu arrivannu! -> cfr Dizionario della Processione dei Misteri | ||
| Fràriciu e 'mpurrutu. | ||
| Frisculìari l'arìcchi. | ||
| Fùiri è vriògna, ma è salvamentu 'i vita! | ||
| A -
F |
||
|
in costruzione
|